marți, 21 ianuarie 2020

Preparatul Anului 2019 La Bistro Ateneu




Ghidul G&M a acordat titlul de cel mai bun restaurant din București celui care se cheamă Bistro Ateneu, ce se dorește a servi o gastronomie românească modernizată conform trendurilor internaționale, și care se află, ghici unde, chiar lângă Ateneul Român, firește. Astfel că am purces să vedem dacă acesta coincide și criteriilor noastre. Pentru că noi nu evaluăm doar mâncarea, ci și interacțiunea în momentul rezervării telefonice, terasa, parcarea, atmosfera, servirea, lista de vinuri etc.





Iată că Ghidul Lingurin al Restaurantelor din România a poposit la Bistro Ateneu din strada Episcopiei 3, foarte aproape de Ahenee Palace Hilton de unde și vin o bună parte dintre clienți. Zona este foarte aglomerată, așadar veți găsi loc de parcare foarte greu sau deloc. Așa că vă recomand ca de obicei, la restaurant se vine cu taxiul. Așa te poți bucura și de unul sau mai multe vinuri bune. Pentru a vedea întreaga noastră poveste și a vă face o idee cât de cât despre Bistro Ateneu, derulați fotoreportajul nostru coolinar care urmează.


Te bucuri de vinuri dacă și există în cramă. Pentru că noi am comandat câte un pahar de spumant, prima încercare a fost Cremant de Loire Langlois Chateau Extra Brut (25 lei), dar am ratat. Nu-l aveau. Apoi am solicitat ceva românesc, în speranța că vom avea mai multă șansă, un Cuvee Prestige Brut Domeniile Panciu (tot 25 de lei) de care nu am avut parte, la fel ca în primul caz. Așa că ni s-a adus spumant Crâmpoșie Extra Brut Prince Știrbey, care nu exista în meniu la rubrica de vinuri la pahar, și am fost taxați cu 40 lei paharul, fără să fim avertizați atunci când ni s-a propus. Diferența nu a fost mare la total notă de plată, dar nu e corect să se procedeze așa.




Proiectul Ghidul Lingurin al Restaurantelor din România este susținut de Clinica Stomatologică ”Life Dental SPA”.

DENTAL SPA este un concept nou în România, dar foarte popular în Occident, în special în Statele Unite. Asocierea dintre medicina dentară cu diferite terapii și tratamente de relaxare aduce cu sine o nouă imagine în ceea ce privește abordarea actului medical: o viziune plăcută, interesantă și ușor acceptată de pacienți. Folosirea materialelor biocompatibile, de ultimă generație, tratamentele inovative (cum este cel cu laser) totul este conceput astfel încât pacientii să beneficieze de servicii premium, personalizate și fără durere.


Clinică Dentară Laser


🏠 Adresă: Bd. General Gheorghe Magheru, nr. 1-3, et. 1, sector 1, București (Clădirea Magheru One)
📞 Telefon: 0785.279.564
✉️ E-mail: office@lifedentalspa.ro




Ah, și o fază amuzantă (dar putea să fie deranjantă) a fost că miercuri am făcut rezervare pentru sâmbătă la ora 18, dar vineri la ora 18,30 am fost sunat că de ce nu venim. I-am explicat persoanei că noi avem rezervare peste 24 de ore, să modifice în registru. Și zic că ar fi putut fi deranjant în cazul în care sâmbătă ar fi fost rezervate toate mesele și nu mai aveam unde să stăm, stricându-ne planurile și weekendul. Dar, din fericire, nu am avut ghinionul ăsta. De menționat că restaurantul are un program care pe mine mă enervează maxim pentru că nu pot lua prânzul într-un astfel de loc - deci este deschis de luni până sâmbătă între 18,00 și 22,00.


Ni s-a adus din partea casei un ”amuse bouche” format dintr-un cip de mămăligă cu o brânză românească delicioasă.










Despre terasă ce să vă spun... sunt două măsuțe scoase pe trotuarul foarte îngust unde se poate fuma o țigară la cafea sau la un pahar de vin. Dar nu se poate mânca acolo.








Unul dintre antreurile ales a fost păstrăv de Valea Doftanei afumat ”în casă” cu cremă de vinete, hrișcă și ceapă roșie murată (57 lei). A fost gustos, dar nu aceasta a primit de la MeniuTV titlul de PREPARATUL ANULUI 2019. 






















La cel de-al doilea antreu ne-am bucurat de un tartar de vită românească cu kimchi de leurdă, murături, gălbenuș de găină și trufe negre (61 lei). Mie mi-a plăcut destul de mult pentru că era picant pe gustul meu. Nu-l recomand celor care nu agreează gustul usturat. Aceasta se datorează acelui kimchi de leurdă. 


Coreenilor le plac mult delicatesele picante, iar kimchi se pare că este preferata lor. Pentru mulţi, o masă fără kimchi ar fi incompletă, ba chiar de neconceput. Dar ce este acest kimchi?

Kimchi poate fi încadrat în categoria legumelor murate, cunoscute peste tot în lume. Se înrudeşte cu varza acră românească, cu paocai-ul chinezesc, cu tsukemono-ul japonez, cu achar-ul indian şi cu tot felul de alte murături din diverse părţi ale lumii. Indiferent de reţetă, kimchi-ul le oferă coreenilor vitaminele esenţiale. Însă gustul şi aroma lui distincte stârnesc reacţii puternice când e servit prima dată. Cei cărora nu le place gustul se plâng, spunând că usturoiul şi ardeiul iute le-au pus la grea încercare nasul şi cerul gurii. În schimb, alţii găsesc o adevărată plăcere în acest „asalt“ asupra simţurilor şi mai cer o porţie.


Întrucât oamenilor încep să le placă mâncărurile picante, kimchi devine tot mai cunoscut peste hotare. Personalul forţelor armate din Occident, muncitorii imigranţi, dar şi miile de oameni care în 1988 au venit la Seul pentru Jocurile Olimpice au gustat cu toţii acest preparatCa urmare, în unele ţări kimchi-ul pătrunde încetul cu încetul în fast-food-uri, fiind vândut alături de tot felul de mâncăruri cu specific internaţional, precum hamburgeri, taco, chow mein, sushi şi hot dog. Chiar şi unele companii aeriene care nu aparţin Coreei servesc kimchi în timpul zborului. Iar în supermaketurile din Japonia au fost vândute în decurs de trei ani aproximativ 10 milioane de cutii cu kimchi făcute în Coreea. Dar cum se prepară?


Conservate în sare, legumele devin mai fragede. Sarea opreşte dezvoltarea majorităţii microorganismelor dăunătoare şi ajută la înmulţirea celor folositoare. În urma fermentaţiei se produc aminoacizi şi acid lactic, astfel încât kimchi-ul capătă un gust unic, foarte diferit de cel pe care legumele l-au avut la început.


Apoi la aceste legume se adaugă condimentele. În borcanele de kimchi nu se mai pune doar usturoi şi ardei iute. Acum se adaugă o mulţime de alte ingrediente, de la cele tradiţionale până la cele mai neobişnuite: ceapă verde, morcovi, praz, ghimbir, seminţe de susan, pere, stridii, crevete mici sărate, castane, ureche-de-mare, seminţe de pin şi alge marine.


De remarcat că kimchi-ul nu se serveşte singur. Indiferent cât de mult i-ar plăcea cuiva gustul, rareori va mânca doar kimchi. De obicei, acesta se serveşte ca garnitură la alte mâncăruri, îndeosebi la orez. Pentru coreeni, orezul cu kimchi este combinaţia ideală, cum e pâinea cu unt sau omleta cu şuncă în alte culturi. Orezul, cu gustul lui neutru, merge de minune cu kimchi, care e picant şi sărat.


Faima acestui preparat s-a dus odată cu cererea tot mai mare de alimente sănătoase. Până nu demult, valoarea lui nutritivă fusese trecută cu vederea din cauza gustului. Dar, întrucât acum se pune accent pe consumul de legume, kimchi a ajuns să fie apreciat pentru calităţile lui nutritive. De exemplu, varza chinezească, ridichea şi ardeiul iute sunt bogate în vitamina A. Paprica conţine multă vitamina C. Partea verde a prazului conţine vitaminele A şi C. În plus, fibra din varză ajută la digestie.


Diversele piureuri din fructe de mare fermentate care se adaugă la kimchi sunt o sursă bogată de proteine şi aminoacizi, care în mod normal lipsesc din legume. Stridiile — fructele de mare cel mai des folosite la kimchi — au un conţinut bogat de calciu, fier, glicogen, vitamine şi aminoacizi esenţiali.


Se crede că există peste 100 de feluri de kimchi. Ele se diferenţiază în funcţie de ingredientele principale ori secundare, regiunea în care sunt preparate, perioada de fermentaţie, precum şi în funcţie de temperatura şi umiditatea la care sunt pregătite. Secretele deliciosului preparat au fost transmise de mame fiicelor lor şi fac mândria multor familii. De fapt, cine ştie să prepare un kimchi delicios este considerat adesea un bun bucătar.


În prezent nu mai este necesar să se prepare kimchi în casă. Serele pun la dispoziţie legume tot timpul anului. Prin urmare, aproape de la orice magazin alimentar din oraşele coreene poţi cumpăra kimchi făcut la fabricile de conserve. În apartamentele moderne de la oraş nu mai este posibil şi nici practic să faci kimchi în cantităţi mari. În loc să ai cămara plină cu oale de lut cu kimchi, mai bine ţii câteva cutii în frigider.


În trecut, când nu existau frigidere, ca să facă faţă lungilor ierni cu temperaturi apropiate de 0°C, coreenii erau nevoiţi să pună conserve pe iarnă. Kimchi era exact ce trebuia. Prepararea de kimchi în cantităţi mari poartă numele de kimjang. Începea pe la sfârşitul lui noiembrie şi ţinea până pe la mijlocul lui decembrie.


Pentru familiile extinse care locuiau împreună, kimjangînsemna să se pună pe iarnă vreo 100 de căpăţâni de varză! Şi dacă ne gândim la cât de multe tipuri de kimchiexistă, înseamnă că şi celelalte ingrediente trebuiau cumpărate în cantităţi destul de mari. Uneori, toţi membrii familiei, prietenii şi vecinii se strângeau la o gospodărie ca să dea o mână de ajutor la kimjang, după care se duceau cu toţii la altă familie. În perioada de iarnă, multe companii le oferă încă angajaţilor „prime pentru kimchi“, cu care îşi pot acoperi cheltuielile mari impuse de cumpărarea tuturor ingredientelor pentru a pune kimchi pe iarnă.


Dar cum erau păstrate cantităţi aşa de mari? În borcane sau în oale de lut! Cu o lună înainte de kimjang, oalele erau îngropate în pământ. După ce căpăţânile de varză deja preparate erau aşezate în oale, se punea o piatră plată peste ele, după care fiecare oală era acoperită cu capac. Întrucât oalele de lut asigură o bună ventilaţie, kimchi se păstrează fără probleme timp îndelungat.


INGREDIENTE DE BAZĂ
0,5 kg de varză chinezească
2 linguri de sare
4 căni de apă rece
2 căni de apă fierbinte
CONDIMENTE
1 lingură de usturoi, tăiat mărunt
1 lingură de ghimbir proaspăt, tăiat mărunt
1 lingură de frunze de praz sau ceapă verde, tăiate mărunt
2 linguri de ardei iute uscat, mărunţit
2 linguri de zahăr
1 lingură de sare
MOD DE PREPARARE
Se iau frunzele de varză şi se sărează. Se toarnă peste ele apa rece, după care se pun într-un loc răcoros timp de 8 ore sau se lasă peste noapte. Se spală varza, apoi se scurge bine de apă. Peste condimente se toarnă apa fierbinte şi se amestecă bine. Apoi se adaugă frunzele de varză. Amestecul se pune într-un borcan mare. S-ar putea să fie necesar să se taie frunzele în jumătate ca să intre în borcan. Se acoperă cu celofan şi se lasă vreo două zile într-un loc răcoros. Apoi frunzele se scurg de apă, după care se taie în bucăţele mai mici. Se îndeasă totul într-un vas de sticlă şi se lasă până când se serveşte la masă. Aveţi o jumătate de kilogram de kimchi!


Kimchi a trecut cu brio proba timpului. A supravieţuit nu numai iernilor lungi, ci şi schimbărilor în stilul de viaţă de-a lungul secolelor. N-aţi dori să gustaţi o porţie de kimchi?Nu vă lăsaţi descurajaţi de mirosul lui puternic. Cu siguranţă, o să vă placă gustul unuia din cele peste 100 de feluri de kimchi. Şi atunci nu ne rămâne decât să vă spunem „Mat-itkae duseyo!“, adică „Poftă bună!“ în coreeană.

Dar nu despre kimchi este vorba când am spus PREPARATUL ANULUI 2019...







Pentru felul principal am ales un vin roșu sec dintr-un soi de strugure pur românesc, este vorba despre Negru de Drăgășani 2015 (150 lei) de la crama oltenească Avincis. Este un vin superb care s-a mulat perfect pe ceea ce am mâncat. Și anume...



Oaie românească cu conopidă gătită în unt, ardei bulgărești și pudră de legume (95 lei) - a fost gustoasă, preparată corect, dar nu senzațional de bună.

































Cel de-al doilea fel principal căruia i-am acordat titlul de PREPARATUL ANULUI 2019 a fost pulpă de mistreț, gătită încet timp de 6 ore, cu ceapă caramelizată, rădăcinoase, fasole fideluță, prune uscate și humus de păstârnac (97 lei). A fost excepțional. Carnea se putea tăia cu furculița, atât de bine era meșterită.

















Înainte de desert, am făcut și o vizită cramei din subsolul clădirii. Am văzut câteva vinuri foarte bune. 









În meniu sunt doar două deserturi, pe care le-am ales și noi. Primul a fost o prăjitură Krantz cu înghețată de ciocolată (37 lei). Mi-a plăcut că bucata de zahăr caramelizat a fost păstrată întreagă și nu fărâmițată prin corpul prăjiturii, pentru că eu din cauza asta ocolesc acest gen de desert de obicei.





















Cel de-al doilea desert din meniu a fost urdă proaspătă pe biscuite cu soc și sorbet de caise (34 lei). Ceva plăcut, deosebit, dar nu impresionant de delicios.





















 Aceasta a fost povestea noastră de Bistro Ateneu unde am găsit PREPARATUL ANULUI 2019. Ghidul Lingurin al Restaurantelor din România merge mai departe, aventura coolinară continuă. Vă mulțumesc că ne sunteți alături, MeniuTV vă urează Poftă Bună De Viață! 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Poftă Bună de Viață! :)